Mic Check #9

Un scurt reality check despre pulsul industriei de fashion, tradus în termeni de marcom – sincer, necenzurat, neplătit. Văzut prin ochii redacției INSIDR.

1. BT Stup: Mai puțină zicere, mai multă afacere

Într-o lume în care antreprenoriatul pare tot mai cool, dar și tot mai greu de început, BT Stup s-a gândit să lanseze o campanie care să îi ajute pe antreprenori să treacă de la idee la acțiune: “Mai puțină zicere, mai multă afacere”. Campania „Zisul vs. Făcutul”, semnată de Sector7 HUB, pune în scenă lupta eternă dintre intenție și acțiune – și o face cu umorul potrivit, dar și cu un mesaj care atinge direct realitatea oricărui început de business.

Totul pornește de la o idee foarte românească: avem planuri, avem viziune, avem chiar și un folder “planAfacere2024”. Doar că între idee și implementare e un gol mare. Acolo intervine BT Stup, care încearcă să schimbe mentalitatea “ușor de zis, greu de făcut”, oferind antreprenorilor exact infrastructura de care au nevoie: tool-uri, consultanță și parteneri care fac trecerea de la “zis” la “făcut” mai puțin dureroasă.

Personajele campaniei: Zisul, Făcutul și reprezentantul BT Stup, dau viață dilemei clasice a oricărui antreprenor. Zisul e energic, plin de idei și powerpoint-uri. Făcutul — realist, ușor obosit, dar hotărât. Împreună învață să colaboreze, sub umbrela unui mesaj simplu: mai puține intenții, mai multe acțiuni. Clipul campaniei arată această dinamică cu umor și creativitate, combinând elemente vizuale clare cu momente de storytelling care îi fac pe antreprenori să se regăsească instant.

În plus, mesajul „mai puțin zis, mai mult făcut” merge dincolo de antreprenoriatul individual și vorbește despre democratizarea curajului de a acționa: indiferent de vârstă, sex sau mediul de proveniență, oricine poate transforma o idee în realitate. Într-o țară în care mentalitățile tradiționale și stereotipurile încă pun piedici, BT Stup arată că inițiativa și perseverența nu țin cont de cine ești, ci doar de decizia de a face primul pas.

Campania s-a făcut remarcată rapid, ajungând pe locul I în topul ADC*RO din martie 2025. Un semn că, măcar în publicitate, știm să transformăm zicerile în fapte. Sau, cum ar spune BT Stup, să trecem de la planuri la planuri făcute, cu mai puțin stres și mai multă acțiune concretă.

2. Asociația Anais x Vileda: Make It Clean, Make It Equal

În anul 2025, discriminarea încă persistă printre indivizi. Alimentată de stereotipuri și prejudecăți, repulsia față de diversele categorii de oameni nu se fierbe la foc mic. Pentru că a existat dintotdeauna – nu ca factor natural, ci prin convenții cognitive.

România îşi asumă declarativ că egalitatea de gen este o prioritate (sau una dintre priorităţi) în politica publică – prin aderarea la CEDAW şi Agenda 2030 a ONU. În practică însă, statul român se împotmolește în propriile intenții.

Asociația Anais, împreună cu Vileda – o marcă de produse de curățenie –, a ales să vină în sprijinul statului român. Și să curețe cu buretele petele omisiunilor limbajului birocratic. Sprijinite de Ogilvy România, care a implementat deja campania în spațiul online, inițiativa evidențiază un adevăr crud: egalitatea de gen este pe buzele tuturor, dar în casele nimănui.

Inițiativa de advocacy se axează pe două paliere: creșterea nivelului de conștientizare față de problematica acceptării tacite a ideii că există meserii exclusiv feminine și militarea pentru soluții oficiale. Pe scurt, „911201” cere angajaților Ministerului Muncii și specialiștilor INS să modifice denumirea de „femeie de serviciu” în „persoană de serviciu” din COR - Clasificarea Ocupațiilor din România. Pentru că segregarea pe genuri nu e utilă, ci e un moft care afectează stima de sine a milioane de românce – mame, femei, formatoare de opinii, tinere care merită mai multă recunoștință. Pentru că a face curat nu te face mai femeie și nici mai bărbat(ă) – ci demonstrează responsabilitate, respect și grijă față de sine și semeni.

Câteodată, discriminarea nu se vede. Se ascunde în cuvinte, în expresii pe care le folosim automat. Se ascunde în felul în care un termen aparent banal reușește să definească, să limiteze, să pună o etichetă. — Comunicat de presă Ogilvy România, preluat din IQads

Speaking from a marcom perspective, campania nu a șters atât cât credem noi că și-a propus. Comunicatul de presă a fost aruncat pe rafturile câtorva publicații, dar datele oficiale ale campaniei nu coincid între ele. Ce știm sigur este că noua campanie s-a lansat luna trecută, însă pe social media am găsit doar un singur parteneriat cu influenceri. Observăm însă un pachet PR drăguțel, alcătuit dintr-o tăbliță, două markere și un burete Vileda – kit-ul perfect de curățare a mentalității învechite.

Dacă KPI-urile nu au fost încă atinse de echipa de marketing și comunicare, echipa INSIDR sare în ajutorul colegilor de breaslă. Și șterge cu buretele, punând umărul la clădirea unui viitor mai bun. Semnează și tu petiția aici și hai să mișcăm lucrurile în țară.

3. Salt Bank: Banking, but make it human

Lansată în 2024 ca parte a grupului Banca Transilvania, Salt e primul neobank născut local. Promisiunea? Banking, but as you want it. În 2025, Salt a avut câteva campanii worth remembering, care au atras atenția atât publicului (pentru că, well, un animal vorbitor într-un spot bancar nu se vede zilnic), cât și industriei, fiind desemnat Brandul Anului la Effie Awards 2025.

Salt a schimbat puțin perspectiva față de băncile clasice care încearcă acum să pară fresh. În timp ce altele se rebranduiesc, își simplifică aplicațiile și folosesc un ton mai tânăr, Salt pur și simplu așa a apărut — digital, curat, fără bagajul unei imagini vechi. Asta îl face să pară mai autentic, pentru că nu încearcă să fie altceva decât este. N-are vechimea competitorilor mari, dar compensează printr-un ton relevant și o identitate catchy, care face bankingul să pară, în sfârșit, ceva actual.

Campania lor de lansare, „Banking, dar cum vrei tu”, pornește de la un insight simplu: oamenii s-au săturat să fie aburiți cu jargon bancar. Să li se spună „experiență financiară integrată” în loc de „e simplu să-ți faci un cont”. Iar Salt vine și face ceva care pare banal, dar care funcționează. Vorbește ca un om, nu ca o instituție, cu un ton relaxat, autoironic și ușor neconvențional.

Apoi e Salt Pink, campania care i-a făcut recognoscibili la TV și în outdoor. Într-o mare de albastru corporate și verde fintech, Salt a ales rozul. O decizie aparent estetică, dar strategică, pentru că rozul e o culoare imprevizibilă, provocatoare și plină de energie, exact ca poziționarea brandului. Îți place sau nu, îl observi. Iar în marketingul bancar, unde being safe e regula de aur, Salt a ales exact inversul. Talking about color coding, you know?

Salt nu reinventează bankingul, dar schimbă complet felul în care vorbești despre el. De fapt, Salt nu vrea să fie banca tuturor, dar e prima care arată că poți face marketing bancar fără să suni... bancar. Iar pentru o industrie care s-a obișnuit să comunice destul de rigid, asta e, sincer, un salt.